O vizita la capul Caliacra

Jurnal de vacanta

 

 

Sorin P.

08-2011




Putine sint zonele in lume care sa imbine istoria si frumusetea peisajului pentru a-ti crea senzatia ca vizitezi un obiectiv turistic aparte. Intr-o astfel de lista scurta, Capul Caliacra este unul din acestea.

 


 

Intro


   Situata in nord-estul Bulgariei si in estul Peninsulei Balcanice, capul Kaliakra este un promontoriu neverosimil in Marea Neagra, orientat pe axa nord-sud. Foarte ingust si mult alungit, avind o lungime de aproape 2 km, este ca un pinten infipt in trupul Marii Negre. Forma ei permite turistilor sa experimenteze senzatia ca se afla pe un vapor urias. Senzatia este intarita de existenta la prora (citeste in virf) a unei “cabine de comanda” alcatuita din ruinele fortaretei Tirisis, si de existenta unei baze militare de radiolocatie, insotita de antenele specifice, intocmai ca pe un vas militar. Comparatia poate fi sustinuta mai departe, privind la pupa, unde o multitudine de centrale eoliene par sa propulseze uriasa nava "ecologica", intr-o lume care, mai nou, pare a fi redevenit subit obsedata de energia verde. Iertat fie-mi tonul usor sarcastic despre un lucru serios, dar desi se vorbeste de asa ceva de mai bine de 30 de ani, abia in ultimii ani se vad pasi timizi in directia cea "buna".

 

Capul Kaliakra

 

Nu intentionez sa va ofer pe aceasta pagina o salata de epitete admirative, care sa descrie frumusetea si stranietatea locului (desi acesta iti insufla in mod evident o senzatie aparte), din moment ce exista multe alte pagini care au facut-o mai bine decit as putea-o eu face. Ma voi rezuma doar la a va prezenta citeva aspecte care m-au impresionat, asezonate (uite ca totusi e salata !!!) cu citeva link-uri catre pagini de pe net ce mi s-au parut relevante.

 

Ceva mai jos veti gasi si un album cu fotografii facute de mine la capul Kaliakra.

 

 

Peisaj


Favorizate de structura calcaroasa a solului, intemperiile milenare au sapat numeroase caverne, aproape toate fiind accesibile curiosilor. In cea mai mare dintre ele, autoritatile bulgare de turism au creat un mic muzeu ce ascunde, ca pe o mica comoara, o macheta a cetatii, asa cum era ea la apogeul vietii sale.

 

Plante agatatoare captusesc stincile golase cu un covor verde, creind modele unicat. Iar fiecare dintre ele se califica drept subiect pentru (macar) o poza.

 

Oriunde ai intoarce capul, gasesti zeci de motive sa apesi declansatorul aparatului foto, hranind din plin pasiunea neobosita a fotografilor din era digitala, indiferent de gradul de amatorism. Si, atunci cind pozele nu ti se mai par de-ajuns, iti calci pe inima si faci si cite-un filmulet care sa imortalizeze valurile ce se sparg de tarm, sau briza marii ce incearca fara de odihna flexibilitatea pinilor pitici, sau zborul static al unor pescarusi in vint, sau navele aliniate in zare, sau... (hopaaa, mesaj “memory-card full” recovery mode started: delete last 2 avi, return to photo mode).

 

Chiar si cele citeva fresce si statui (comune, as zice eu, daca ma intrebati) pot face obiectul unei fotografii, ca parte a experientei de la Kaliakra.

 

Celor ce viziteaza zona la amiaza si pe vreme frumoasa le ofer un pont: exista aici o terasa la care, intre orele 11h00 - 16h00, se pot comanda citeva feluri de mincare pe baza de peste si fructe de mare. Preturile sint destul de mari (cca 20 leva ~ 10 Euro portia), dar frumusetea peisajului vazut de pe terasa face fiecare stotink.

 

 

Ecosistem


Afisele din zona ne spun ca in jurul capului Caliacra traiesc citeva specii rare de animale si pasari: delfinul cu bot gros, focile calugar si cormoranul motat. Aceleasi afise ne anunta ca promontoriul Kaliakra face parte dintr-o zona mai mare a litoralului ce a fost declarata rezervatie naturala.

 

Delfinul comun si delfinul cu bot gros sint doua specii de mamifere ce traiesc in arealul Marii Negre, asa ca, teoretic, se pot vedea in apele Caliacrei. Daca aveti noroc, completez eu. Personal nu am avut aceasta sansa la Caliacra. Anul acesta am reusit, in schimb, sa vad delfini la Constanta, linga port, de pe faleza de la Cazinou. N-as putea sa va spun insa ce specie era...

 

Grigore Antipa a studiat biosistemul de la Capul Caliacra in anii ‘30, descriind "o colonie de foci calugar (Monachus monachus), singura foca semnalata in Marea Neagra”. In anii respectivi era o specie amenintata cu disparitia.

 

 

Scurt istoric


Pe drumul European nr 9, intre localitatile Shabla si Balcik, indicatorul drumului spre Capul Kaliakra ne spune si faptul ca ne indreptam spre un obiectiv istoric.


Capul Kaliakra - acces (Googlemap hardcopy)


Ruinele cetatii Tirisis stau marturie in acest sens. Vizita ne releva o straveche asezare fortificata, ale carei atestari coboara in timp pina in sec V d.C. Pozitia ei, fortificata in mod natural, a contat cu siguranta in contextul politic, economic si militar al vremurilor. La jumatatea sec. XIV, sub conducerea despotului Dobrotici, cetatea a cunoscut perioada de maxima dezvoltare si i-a fost intarita structura defensiva. Eforturile s-au dovedit zadarnice, deoarece la cca 30 de ani dupa modernizare, cetatea a fost cucerita de armata sultanului Murat I. La inceputul sec. XV teritoriile din sudul Dobrogei au fost cucerite de catre armata lui Mircea cel Batrin, iar cetatea Caliacra a fost unul dintre trofee. Dupa sec. XVI, importanta strategica a acesteia a scazut, iar in sec. XVII cetatea a fost parasita.


Structurile zidurilor sint bine conservate. Pasionatii de religie pot studia si fotografia ramasitele a nu mai putin de 3 biserici, dintre care una in stil bulgaresc, iar pasionatii de strategie militara pot admira zidurile fortificate, facilitatile cetatii si modul in care a fost exploatata structura terenului in scopuri defensive. Solul se ridica deasupa marii la 70m, avind niste pereti verticali si inacesibili. Puteti, de asemenea, studia macheta cetatii expusa in minimuzeu.

 

De-a lungul timpului, cetatea a purtat mai multe denumiri: Tirizis, Akres, Akres Castelium, Caliacra, Kalatserka, Kilagra, Gelare. Denumirea actuala provine din limba greaca, din cuvintele kalos=frumos si akra=fortareata. In scopul cresterii hit-rate-ului acestei pagini, am folosit pe linga transcrierea fonetica din lb romana si pe cea din limba engleza.

 


 

Link-uri, link-uri, link-uri


In capul listei de link-uri am pus (cum altfel ?!) unul catre o pagina wikipedia, fiindca aceasta a ajuns, pentru multi dintre noi o “biblie enciclopedica”. Si pe buna dreptate, deoarece dovedeste un spirit obiectiv intr-o lume virtuala mult prea adesea superficiala si plina de pareri partizane/inguste.


http://en.wikipedia.org/wiki/Kaliakra

http://www.okey.ro/2007/08/10/capul-kaliakra-unul-dintre-cele-mai-stranii-si-frumoase-locuri-de-pe-coasta-marii-negre.html

http://bgbeaches.com/en/Kaliakra/military-base.html

http://calatorpemapamond.ro/capul-caliacra-legenda-si-istorie-pe-tarmul-marii-negre.html

http://travelinos.com/sightseeing/n27-17396-Kaliakra_Cape

http://www.antipa.ro/tur_virtual/demisol_13.html

http://www.antipa.ro/ptur.php

http://www.novinite.com/view_news.php?id=108232



 

Foto-album


    

 

Mai multe foto gasiti aici.

 


 

Incheiere

 

Inchei aici pledoaria mea pt. a va convinge sa va rupeti citeva ore din “concediul perfect” si a vizita Capul Kaliakra. Puteti face lejer o vizita de o zi plecind de pe litoralul romanesc (nu ca as face o asociere subtila cu conceptul de vacanta perfecta), deoarece nu faceti mai mult de 60 min din vama. Nu uitati sa puneti deoparte cite 3 lei-paralei bulgaresti (leva) per persoana in scopul platirii taxei de vizitare.

 

comenteaza pe blog

 

 

 

vizitatori.

Site alternativ: sorin-p.xhost.ro

Home  Eu  Muzica mea  Stil de viata  Copyright  Revista